Alex Chiri's Blog A new life

25Oct/100

Român prin ‘străinezia’: Olanda (partea 4)

Dacă Maastricht este un oraş boem, cu oameni relaxaţi, fără îngrămădeli, Rotterdam este mult mai agitat, cu străzile late şi multe spaţii libere întinse. În Amsterdam, însă, mi s-a părut insuportabil, indiferent de oră, în centru este un furnicar. O învălmăşeală de tramvaie, biciclete şi pietoni. Dacă nu ştiaţi, bicicletele au prioritate în faţa pietonilor şi peste tot sunteţi avertizaţi să aveţi grijă la biciclete şi pe bună dreptate!

Ziua 5

După trezirea și micul dejun de rigoare, ne-am luat bagajele și ne-am urcat în tren spre Amsterdam. Biletul a costat 13,8 €.

Imediat ce am ajuns în gara din Amsterdam, ne-am îndreptat spre biroul pentru turiști, care este chiar vis-a-vis de gară, ușor în partea stângă. Lângă biroul de informații pentru turiști este și un sediu al companiei locale de transport urban. De aici ne-am cumpărat câte un card pentru transportul din Amsterdam, nu mai țin minte exact cât am dat pe el, în jur de 7-8 €. Acesta putea fi încărcat cu credit (ceea ce am și făcut a doua zi dimineață) și trebuia validat atât la urcarea în mijlocul de transport, dar și la coborâre. Dacă nu îl validați la coborâre, la următoarea urcare vi se va lua 4,5 €. Nici localnicii nu știau regulile și tarifele prea bine. Cardul putea fi folosit la orice mijloc de transport din Olanda și putea fi încărcat și de la automatele de bilete din gări.

Uitându-ne pe pliantele afișate în centrul de informații am observat că de la ora 13:00 pleca un tur de 4,5 - 5 ore în zona "rurală" din împrejurul Amsterdam. Am fugit rapid să ne cazăm la Hotel Abba și apoi să ajugem să prindem turul. Camera ne-a costat 85€ pe noapte cu tot cu micul dejun. Nu am putut să ne facem checkinul mai devreme de 15 dar putea fi făcut până la ora 23 deci ne-am lăsat bagajele într-o cameră de bagaje și am plecat. Turul a costat 37 € de persoană și includea transportul cu autocarul și explicațiile ghidului, plus intrările la toate muzeele și făbricuțele pe care urma să le vizităm. Primul orășel din tur a fost Marken, orășel ce era situat pe o fostă insulă care între timp a fost conectată cu pământul cu ajutorului unui fel de dig. În Marken am vizitat o fabrică de pantofi de lemn (clogs) și ni s-a arătat pe viu cum aceste încălțări sunt făcute. Magazinul făbricuței era plin de pantofi de lemn de toate mărimile și culorile.

După un mic popas am plecat spre portul Marken pentru a lua o barcă pentru a ajunge în Volendam, un orășel pescăresc. Aici străduțele erau pline de magazine de suveniruri și de restaurante și tonete cu pește proaspăt preparat în tot felul de forme. Nu ne-am putut abține să gustăm și vă pot spune că a fost delicios peștele și arăta și foarte bine. Următoarea destinație a fost muzeului orașului în care am putut vedea cum trăiau la începuturi locuitorii din Volendam, câteva elemente de istorie, cu ce se ocupau ei ș.a.m.d. Îmbogățiți cultural și puțin obosiți ne-am urcat într-un nou autocar și am pornit spre fabrica de brânză Henri Willig unde am avut ocazia să aflăm mai multe despre procesul de fabricare a brânzei și să gustăm din fiecare sortiment. (Mmmm, delicioasă! Văd că au și magazin online și livrează în Europa :D ). După încă un scurt drum cu autocarul, am ajuns în zona numită Zaans Schanse, cunoscută pentru multitudinea de mori de vânt din zonă. Când am coborât din autocar ne-a izbit un miros dulceag care putea fi simțit în toată regiunea respectivă. Am aflat mai târziu că era de la o fabrică de cacao care era în apropiere. O singură moară de vânt funcționa atunci dar chiar şi aceea nu putea fi vizitată deoarece trecusem de programul de vizită. Ne-am bucurat de peisajul pus la dispoziție și apoi am pornit înapoi spre Amsterdam, punând punct acelei zile din excursia noastră.

Ziua 6

A doua zi în Amsterdam am început-o cu o vizită la muzeul Nemo(numele nu are nicio legătura cu romanul lui Jules Verne), un muzeu de ştiinţă practică, care se adresează tuturor vârstelor, dar mai ales copiilor. Iniţial am zis că nu prea am avea ce căuta noi pe acolo, dar odată ajunşi, părerea ni s-a schimbat. Părinţi şi copii laolaltă se distrau cu puzderia de jocuri tehnice sau logice ce muzeul în formă de navă le pune la dispoziţie. Pe lângă joculeţe, la parter, există o expoziţie a evoluţiei diferitor electrocasnice de-a lungul vremii şi la ultimul etaj, spre terasă, un fel de bistro, aş zice, de unde se pot cumpăra sandwitchuri şi sucuri. Preţul de intrare a fost 12,5 € de persoană.

După vizita foarte interesantă în Nemo, am plecat într-un nou tur. De data aceasta urma să vedem una din cele două fabrici de ceramică din Delft şi muzeul Madurodam din Haga. Turul a costat 35 € de persoană. La fabrica de ceramică ni s-a explicat tot procesul prin care ei obţineau vasele de ceramică. Materia primă este importată din Londra, fiind singura ceramica din lume care pusă la cuptor îşi păstrează culoarea albă. Materialul este iniţial sub forma lichidă şi este turnat în nişte forme, care apoi sunt puse prima oară la cuptor. Apoi peste vasul obţinut se presează un şablon dintr-un material subţire care are pe el conturat modelul simplificat ce se doreşte imprimat pe vas. Modelul este completat manual pe vas de către desenatorii specializaţi în aşa ceva şi apoi vasul este pus a doua oară la cuptor. Unele culori se schimbă în final după coacere. Când te gândeşti la cum se fac la noi manual vasele de ceramică, ce fac oamenii ăştia pare joacă de copii (exagerez, evident).

Din nou în autocar, în drum spre Madurodam. Trecând pe străzile din Haga, autocarul a oprit pentru câteva momente în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga. Bineînțeles, toată lumea era lipită de geamul autocarului făcând poze clădirii maiestuoase ce găzduiește una dintre cele mai importante instituții din lume. În fața muzeului ne întâmpină un băiețel cățărat pe o fâșie de gazon, stând cu degetul arătător într-un orificiu din pământ din care țășnea apă. Madurodam este un muzeu de miniaturi, mai exact un muzeu al Olandei în miniatură, la scara 1:25. Este extraordinar cât de viu poate fi acest muzeu, aproape orice machetă face ceva, unele putând fi pornite prin introducerea unui bănuț într-o cutie din dreptul ei. Există și aeroportul Schiphol miniaturizat, un concert rock, mori de vânt, vapoare, tot felul de simulări, trenuri de mare viteză și multe altele. Atenție, copacii sunt reali și îi tund constant pentru a rămâne la dimensiunile corespunzătoare.

La întoarcere, am intrat în muzeul sexului, care este fix lângă punctul de plecare/sosire a tururilor. Destul de slăbuț muzeul, cel din Praga este mult mai bine dotat. Cel din Amsterdam este plin de poze vechi, niște statui care sar pe tine sau se dezbracă și cam atât. Oricum intrarea a fost foarte ieftină (în comparație cu celelalte muzee în care am intrat), doar 4 € de persoană.

Ziua 7

După micul dejun am plecat spre orășelul Leiden, unde se află un muzeu despre corpul uman, Corpus, cu o clădire cu forma unui om imens care stă în genunchi. După ce achiți biletul ți se comunică din ce grup faci parte și la ce oră pleacă grupul respectiv. Înainte cu 5 minute de plecare te prezinți la punctul de plecare, foarte aproape de casierie și ți se dă un dispozitiv cu căști pe care ti-l atârni la gât. Pe timpul turului de o oră prin corpul uman este interzis să faci fotografii sau să filmezi. Turul începe la baza unei scări rulante și odată ajuns la capătul ei începe "călătoria", undeva de la nivelul mușchilor picioarelor, dacă îmi aduc eu bine aminte.Dispozitivele cu căști știu să redea conținutul în funcție de "zona" în care te afli și pe traseu sunt tot felul de monitoare prin pereți și efecte luminoase și sonore. De asemenea din loc în loc se avansează la etajul următor cu ajutorul unor lifturi pe care sunt scaune și de unde puteți urmări diferite filme scurte, unele 3D sau 4D. Este o experiență foarte interesantă, iar după ce turul s-a terminat mai poți umbla prin celelalte etaje ale muzeului unde sunt tot felul de jocuri interactive și informații interesante despre corpul nostru. Muzeul are imediat dupa tur o mini cantină de unde puteți servi "supa" zilei și un sandwitch sau poate o apă cu vitamine, o bere și altele.

Leiden este un orășel foarte liniștit, am văzut și un campus măricel de cercetare în biologie și plimbarea către muzeu de la gară și înapoi a fost chiar relaxantă. La întoarcere, în Amsterdam, am decis să facem un tur cu barca al canalelor acestui oraș. Puteţi vedea mai jos câteva imagini din această plimbare.

Ziua 8

Pentru această zi ne-am propus o excursie la Marea Nordului. Și nu oricum, ci pe bicicletă! După o scurtă documentare pe Internet, descoperit că cea mai apropiată plajă este cea de la Zandvoort și am ales ca centru de închiriat biciclete pe cel de la Mike's Bike pentru că nu cereau garanție în bani pentru biciclete, putând să lăsăm un pașaport în schimb. În alte locuri ni s-a cerut 150 € de bicicletă închiriată pe post de garanție. La Mike's puteam lăsa un pașaport, o amprentă a unui card embossat sau 200 € de bicicletă. Am plecat la drum cu două "beach cruisers" nemarcate, cu schimbătoare de viteze și frâne față/spate. Am plătit 2 € pentru asigurare, în caz că este furată bicicleta, iar pentru a beneficia de poliță trebuia să te întorci cu cheile de la bicicletă, pe care nu le puteai scoate decât dacă încuiai bicicleta. De asemenea am mai plătit în plus vreo 2-3 € pentru a le putea ține peste noapte, ora 18 fiind mult prea devreme pentru noi. După câteva rateuri am ieșit din Amsterdam, în direcția corectă, pe lângă autostradă, cu un nivel ceva mai jos, pe "șoseaua" pentru biciclete. Olandezii au o adevărată rețea de piste pentru biciclete și scutere, marcată, asfaltată și cu hărți din când în când. Cu toate acestea ne-am rătăcit de câteva ori nefiind foarte familiari cu marcajele. Peisajele sunt foarte frumoase între orașe, nu te plictisești în timp ce pedalezi, însă s-ar putea să obosești :) După vreo 20 de km și cam 4 ore de pedalat, am capitulat în orașul Haarlem, unde ne-am parcat bicicletele în gară și am luat trenul în continuare. Neavând mai nimic cu noi, am cumpărat din magazinele de lângă plajă niște prosoape imense, de 10 € fiecare și le-am folosit să ne așezăm pe nisip. Am văzut în jur șezlonguri și protectoare de soare dar nu știu dacă erau gratuite sau se plăteau. Pe plajă era foarte liniște, nu se auzea muzică sau alte zgomote, puteai să te relaxezi foarte bine. Apa destul de rece și tulbure dar de foarte mică adâncime, iar nisipul nu era foarte fin. În schimb era curat și plaja destul de lată. Pe un tronson al plajei se plimbau tractorașe care tractau diferite rulote, unele cu înghețată, altele cu mâncare și răcoritoare, fără băuturi alcoolice, acestea sunt interzise. Tractorașele se deplasau 100-200 de metri, se opreau și șoferul cobora și suna un clopoțel și apoi își aștepta clienții. Apoi pleca mai departe și povestea se repeta. Dar nimic ostentativ sau deranjant. Am stat acolo până pe la ora 21, când mai era soare bine și apoi am plecat înapoi spre Haarlem să ne luăm bicicletele și să ajungem în Amsterdam. Vă pot spune că biletul pentru bicicletă era cam la fel de scump ca cel pentru om și că vagoanele aveau locuri speciale pentru biciclete. Ajunși în Amsterdam, am parcat bicicletele pe stradă și ne-am dus la culcare. O zi frumoasă dar foarte obositoare! :)

Ziua 9

Ziua în care a trebuit să ne despărțim de Olanda, dar nu înainte de a duce bicicletele înapoi la centrul de închiriere și să vedem muzeul Madame Tussauds din Amsterdam. Tariful de intrare e destul de piperat (21€ pt adulți) însă puteți găsi tot felul de combinații cu tururi, care includ în preț și biletul la Tussauds sau o reducere. La intrarea în muzeu am fost întâmpinați, de cine altcineva, dacă nu de Obama. Aici ni s-a făcut o poză cu el, poză pe care am putut să o cumpărăm la finalul turului. Figurinele din ceară sunt foarte realiste, te aștepți în orice moment să înceapă să miște, să-ți vorbească.

După vizita muzeului ne-am luat bagajele de la hotel, am oftat adânc și ne-am urcat în tren cu destinația Bruxelles.

18Aug/100

Român prin ‘străinezia’: Olanda (partea 3)

În cel de-al treilea articol o să vă vorbesc despre zilele 3 și 4 care includ plecarea din Maastricht și o zi jumate de Rotterdam.

Ziua 3

În dimineața celei de-a treia zi, am făcut o plimbare cu barca de o oră pe râul Maas care dă și numele orașului Maastricht. Nimic spectaculos, o serie de fabrici, o zonă pentru amatorii de bărci cu vele, o ecluză, un delușor care ni s-a spus că reprezintă nivelul cel mai înalt al Olandei(?!?!), multă verdeață și posibilitatea de a vedea niște catacombe. Din lipsă de timp, nu am luat bilet și pentru catacombe. Vaporașul făcea o escală, unde coborai, urmai niște semne și ajungeai la niște culoare subterane făcute pentru a se ascunde de nemți. După, te întorceai la debarcader  și luai alt vaporaș în continuare.

După plimbarea cu vaporașul, am ridicat "ancora" și am plecat spre Rotterdam. Pentru Rotterdam a fost mai ieftin să cumpărăm un permis pentru toată ziua, pentru două persoane, clasa I, decăt două bilete către Rotterdam(permisul a fost 45€, biletele pentru Rotterdam normale făceau în jur de 49 €, nu mai țin minte sigur). Ajunși în Rotterdam, ne-am cazat la Hotel Bienvenue, unde aveam rezervare pentru 2 zile cu 77€ pe noapte, cu mic dejun inclus. Hotelul este foarte drăguț, foarte aproape de gară și ne-am simțit foarte bine. Este deținut de o familie și ne-au întrebat dacă suntem din România, că știau că numele de la noi se termină în 'escu (și numele meu se încadrează). Am ales să plătim cu cardul, pentru că nu aveam destul cash. Nu aveau POS, în schimb aveau o mașinărie ce purta sigla VISA pe ea și care făcea un "imprint" al cardului, cu care se duceau la bancă și banca ne lua banii. Banii mi-au fost luați din cont la o LUNĂ după ce am plătit. În schimb, au avut internet wireless gratuit și micul dejun a fost foarte bun pentru un hotel de 2*! :)

După cazare ne-am plimbat puțin prin Rotterdam, un oraș cu clădiri impresionante și cu o vreme foarte schimbătoare. Am plecat din hotel cu soarele strălucind și în maxim o oră eram uzi până la piele. Am oprit pentru prânz la un restaurant japonez, unde am mâncat o supă IMENSĂ cu tăiței, care costa în jur de 8-9€ și la care puteai alege dintr-o multitudine de tipuri de tăiței sau tipuri de carne.

Ziua 4

În ziua a patra am ales să facem un tur al portului din Rotterdam, cel mai mare port din Europa și al treilea din lume. Am ales versiunea extinsă a turului oferită de compania Spido, tur ce durează puțin peste 3 ore. Punctul de plecare este undeva sub frumosul pod Erasmus (Erasmusbrug), pe care îl puteți vedea în pozele de mai jos. Portul din Rotterdam este pur și simplu imens, am înțeles că se întinde pe aproximativ 40-50 km. Vizitând un port poți intui cam ce poate industria acelui oraș și a regiunilor înconjurătoare. Băieții exportă suc de portocale, au rafinării, petroliere, șantier naval Damen, vase imense cu containere,  mori de vânt și câte și mai câte, le puteți observa în fotografiile de mai jos. Turul a costat 15,5€ de persoană. Din același loc se pot lua multe tururi pe apă, numai că nu toate se fac în fiecare zi. Înainte de a vă face planuri consultați siteul lor și vedeți când se fac tururile respective. Noi am vrut să mergem să vedem marele lor diguri de la Deltaworks, dar nu mai puteam face turul săptămâna aceea.

Obiectivul următor pe ziua aceea era turnul Euromast care nu e departe de locul de plecare al vaporașelor Spido. Turnul Euromast are 185 de metri și puteți ajunge până sus cu ajutorul unui "lift" panoramic. Se urcă cu un lift interior până la un etaj cu restaurant și apoi de acolo se poate lua un lift rotativ, în care stai pe o bancă și te bucuri de priveliște. Și ce priveliște! Toată bucuria costă 8,9€ de persoană. Există și un tur cu ghid digital, un fel de player audio cu căști și care îți reda diferite pasaje în funcție de zona în care ești și ce poți vedea. Nu mai țin minte cât era ghidul digital exact, în jur de 15-20€ de persoană. După ce am fost până în vârf, am luat masa în restaurantul lor. Prețuri piperate, timpi de așteptare destul de mari, dar mâncarea nu a fost rea. (Ca idee: un Heineken draft 300 ml - 2,5€, o supă de roșii - 5,5€, o porție de pește cu cartofi prăjiți - 13€. Cam astea erau prețurile normale, majoritatea porțiilor în rest săreau de 20€)

Pentru că aflasem că grădina zoologică din Rotterdam are un acvariu frumos, am zis că trebuie văzut. N-o să  insist prea mult pe subiectul zoo Rotterdam, pentru că nu este foarte diferit de ce am mai văzut. Am observat foarte multe persoane handicapate, în cărucior, la ambele gradini zoo la care am fost. Probabil că la ei persoanele acestea au o șansă la viață. Prețul de intrare la zoo este de 18,5€ de persoană. Vă las să trageți singuri concluziile din poze.

Am încheiat ziua cu o plimbare ușoară prin Rotterdam. Am mers să vedem mai bine o serie de clădiri ciudate, pe care în prima zi nu am putut să le studiem prea bine datorită ploii. Includ în această serie biblioteca lor publică ce seamănă cu o piramidă aztecă cu niște tuburi uriașe galbene, clădirea în formă de creion și cele mai interesante, casele cubice.

Nu am apucat să umblăm foarte mult prin Rotterdam. Este un oraș frumos, destul de aglomerat, dar nici chiar ca în Amsterdam. Urmează experiența din zilele din Amsterdam și zonele înconjurătoare. Și vă spun din start, nu, nu am fost în Red Light District!

1Aug/104

Român prin ‘străinezia’: Olanda (partea 2)

Continui povestea vacanței mele, una care nu a fost plină de adrenalină și întâmplări periculoase ci plină de frumos și clipe plăcute. Ca să vă faceți o idee despre prețurile din Olanda, iată o listă scurtă:

  • meniu McDonalds 6-7 €;
  • o bere 300 ml: 2-5€;
  • sticlă apă plată 1,5L din supermarket: ~1€;
  • sticlă apă plată 0,5L : 1-1,5€;
  • sandwitch: 3-4€;
  • o supă: 6-9€;
  • un fel principal, de obicei cu tot cu garnitură: ~15€
  • inghețată Ben&Jerrys 450 ml din supermarket: ~4€

Ziua 2

În ziua a doua am planificat o ieșire în afara Maastrichtului. Am aflat că în orășelul Hoensbroek este un castel foarte frumos și chipurile unul din cele mai vechi din Olanda. Am luat trenul din Maastricht și am pornit spre el. Puteți vedea mai jos cam ce traseu a trebuit să parcurgem. Biletul Maastricht -> Hoensbroek a costat 5,4 € de persoană. Pe drum am văzut într-un cartier de case cum "băiatul cu ziarele" livra ziarele în cutiile poștale sau pe preșul de la intrare. Fix ca-n filmele americane! :P

Maastricht -> Heerlen -> Hoensbroek

Biletul de intrare la castel a costat  14,5 € de persoană în care a fost inclusă și intrarea la expoziția temporară de sculpturi de nisip (în jur de 5€ cred). Interiorul castelului nu mi s-a părut foarte special, căteva camere tapetate cu mătase și niște turnulețe cu scări foarte strâmte. Fiindcă pe scările respective nu se putea circula pe ambele sensuri simultan, la ambele capete erau pe perete niște beculețe care indicau daca e liber sau nu pe scară, probabil montaseră niște senzori pe scări. Castelul era înconjurat de un șanț cu apă pe care se jucau o grămadă de rațe și lebede printre mulți nuferi, care mai de care mai frumoși. În curtea principală puteai să încerci niște jocuri pe care le practicau locuitorii castelului în perioada medievală, sau să admiri un grup de copii care munceau la un castel imens din nisip.

Sculpturile în nisip sunt foarte impresionante, cu câtă migală sunt redate detaliile. Nu am fost foarte impresionat de castel, poate pentru că aveam în minte și castelele văzute în Cehia. Ne-am răcorit la un Lipton carbogazos și o bere și am plecat spre cel de-al doilea obiectiv al zilei, Gaia Park din Kerkrade, un zoo. Ne-am luat bilet de la automatul de bilete din stația de tren și am așteptat trenul (Hoensbroek -> Kerkrade Centrum = 2,7 €). Stația era formată dintr-un automat de bilete, un peron, o bancă acoperită și un ștampilator de bilete. Automatizat, economic și eficient.

După un drum foarte scurt cu trenul am ajuns în stația Kerkrade Centrum. Traseul până la zoo ne-a mai luat cam 20 de minute de mers pe jos. GPS-ul și Google Maps au fost foarte utile în drumurile astea, nu că n-ar fi fost și indicatoare pe stradă, dar puteam să ne facem o idee cam care e distanța, eventual dacă putem scurta pe undeva. Intrarea la Gaia Park a costat 17,5 € de persoană. 

Parcul nu este foarte impresionat și nu au avut să ne dea niciun pliant în engleză, totul era în olandeză în afară de descrierea detaliată a animalelor de pe planșe. În fiecare zi, la anumite ore erau diferite activități cu diferite animale. Din păcate, la ora la care am ajuns noi pe acolo (în jur de ora 16) nu mai era planificat nimic de acest gen. Prin urmare, am trecut la a parcurge parcul fără un traseu anume.

Parcul nu e foarte mare dar atmosfera e plăcută. Animalele erau cam somnoroase la ora aia, probabil că doar ce mâncaseră. Într-un pavilion amenajat foarte interesant după tema unui film, exista și un mini cinema, în care se putea viziona filmul respectiv. Pavilionul era un loc de distracție pentru copii cu tot felul de jocuri amenajate în atmosfera unei lumi a dinozaurilor, Dino Adventure. În centrul parcului există un restaurant cu autoservire, sau "plimbă tava", cu prețuri acceptabile. În cele din urmă, am plecat înapoi spre Maastricht, să ne pregătim de concertul lui Andre Rieu din seara aceea, din piața Vrijthof din centrul orașului. Biletul de tren Kerkrade Centrum -> Maastricht a costat 6€.

Cei care nu au mai auzit de Andre Rieu, pot citi mai multe despre el pe bătrâna Wikipedia. Pe scurt, concertele lui sunt de muzică clasică, interpretate de propria lui orchestră, orchestra Johann Strauss. Andre Rieu este cunoscut ca și "regele valsurilor" și cântă la o vioară Stradivarius datată din 1667.

Am avut noroc de un cer senin și o seară nu foarte răcoroasă. Concertul a început la ora 21:30, însă de pe la ora 21 au început să se plimbe printre rândurile cu scaune un grup de cimpoieri și toboșari, îi puteți vedea în filmulețul de mai jos. Am ales concertul lui din Maastricht, orașul lui natal, pentru că ni s-a părut că în această ediție este atmosfera cea mai frumoasă, cel puțin aceasta a fost impresia lasată din DVDurile lui cu concerte. Și nu ne-am înșelat! Concertul de 3 ore ne-a încântat prin melodii clasice, Earth Song a lui Michael Jackson, melodii specifice africane interpretate de artiști tineri din Africa de Sud, un scurt recital DJ Ötzi și un foarte frumos ansamblu pirotehnic și confetti. În încheiere, vă las o serie de fotografii din seara concertului, urmează un articol despre Rotterdam și ceea ce-am vizitat pe acolo!

24Jul/102

Român prin ‘străinezia’: Olanda (partea 1)

Uite că a trecut și concediul meu. A fost unul foarte frumos în două țări de la care avem enorm de mult de învățat. În speranța că veți merge și voi, dacă nu ați fost deja, m-am gândit să fac un fel de jurmal al călătoriei, în mai multe părți, cu detalii interesante și zic eu utile.

Iată cam care a fost agenda în linii mari a călătoriei noastre și apoi voi detalia pe zile și regiuni:

  • 12 iulie 2010 - plecarea de pe aeroportul Otopeni, destinația: Bruxelles, Belgia. Drum cu trenul până în Maastricht, Olanda;
  • 12 - 14 iulie 2010 - plimbăreală prin Maastricht și regiunile apropiate;
  • 14 iulie 2010 - drum cu trenul până în Rotterdam, Olanda;
  • 14 - 16 iulie 2010 - plimbăreală prin Rotterdam și regiunile apropiate;
  • 16 iulie 2010 - drum cu trenul până în Amsterdam, Olanda;
  • 16 - 20 iulie 2010 - plimbăreală prin Amsterdam și regiunile apropiate;
  • 20 iulie 2010 - drum cu trenul până înapoi în Bruxelles, Belgia;
  • 20 - 22 iulie - Bruxelles și împrejurimile;
  • 22 iulie 2010 - întoarcerea în România pe Otopeni.

Introducere

O să vă spun de la început: Olanda este o țară extraordinară! Nu sunt perfecți, dar stilul lor de viață și modul în care au știut să se adapteze, să își facă traiul mai bun și să profite de fiecare metru pătrat pe care țara lor le-o oferă, îi fac admirabili. Sunt oameni care au alt ritm de viață și sunt oameni care vor să vândă și o să vedeți pe parcurs de ce zic asta.

Ziua 1.


Dimineață, Tarom, Airbus 318, 2 ore jumate, Bruxelles.


A fost un zbor lin și fără probleme (bine, exceptând gropile de pe pista de decolare).

Biletele de avion pentru 2 persoane, rezervate din 24 Martie, dus-intors, București - Bruxelles, au costat 257.44 EUR, cu tot cu TVA. :)

Ajunși în aeroportul din Bruxelles ne așteptă un autobuz la avion, care ne-a plimbat până la o intrare  a porții. Am traversat aeroportul pe o bandă rulantă foarte lungă și după ce am luat bagajele de pe bandă am mers la etajul -1 al aeroportului de unde se poate lua trenul. Singura destinație internațională către care se poate lua bilet din acea stație e Maastricht! Biletul a costat 17,6 EUR de persoană.

La belgieni, ca și la olandezi, biletele de tren nu se cumpără pentru un anumit tren, cum e la noi. Spui unde vrei să mergi și primești un bilet valabil în ziua respectivă și alegi tu ce rută vrei să apuci din stația de plecare și până la destinație, indiferent de tipul trenului, atât timp cât nu e de mare viteză, acelea sunt un caz special (una din firmele care au trenuri de mare viteză e Thalys, au niște trenuri cu o formă aerodinamică și sunt vopsite în mov). Pentru informații de prețuri și rezervări de bilete pentru destinații internaționale cu plecare din Belgia, găsiți pe siteul http://www.b-europe.com

Atenție, biletele cumpărate de la casa de bilete sunt mai scumpe cu 0,5 EUR decât dacă sunt cumpărate de la automat, valabil pentru Olanda și Belgia. Majoritatea automatelor de bilete din Olanda acceptă ca și card de debit/credit doar Mastercard, deci înarmați-vă cu Mastercard sau cu multe fise de 1 și 2 EUR.

Bineînțeles că am pierdut primul tren către Maastricht indicat de casier din gara Bruxelles Nord și următorul era peste câteva ore bune. Dar am aflat rapid că putem lua un tren până în Liege și apoi altul direct până în Maastricht, cu aceleași bilete. Și iată-ne ajunși în capitala regiunii Limburg, Maastricht.

Ne-am cazat la hotel Le Guide, un hotel de familie cu bistro la parter, foarte aproape de gara din Maastricht. Camera a costat 60 EUR pe noapte și era cu baia și dușul pe hol. Am zis că pentru primele 2 nopți e foarte bine. Următoarea cameră disponibilă pe care am găsit-o în Maastricht pentru perioada respectivă era la hotel de 3-4 stele și costa in jur de 130 EUR. Rezervarea am făcut-o din martie și totuși majoritatea locurilor de cazare erau ocupate și asta datorită concertelor lui Andre Rieu din iulie din Maastricht. Sunt hoteluri care în perioada concertelor lui cereau pe lângă prețul camerei, încă 30 EUR doar pentru că e perioadă cu concert. Deci dacă nu vă interesează concertele lui Andre Rieu, mergeți în afara lunii iulie în Maastricht. În 2011 tot in iulie văd că sunt puse concertele lui din Maastricht.

Camera a fost curată, singurul dezavantaj pe care l-am văzut a fost cel că era la etajul 3 și urcai ceva până la cameră, mai adaugi 2 trollere și poți să închei ziua lejer. :)

Prima zi a fost una de plimbare prin Maastricht. Un oraș foarte pitoresc, străbătut de râul Maas (de aici și numele orașului). Bicicleta este principalul mijloc de deplasare. Sunt amuzanți oamenii cum se chinuie la deal cu bicicletele, cu bagaje, femeile cu fustă, cu copii în față și în spate. Trebuie să fii foarte atent când mergi pe stradă în Olanda, pentru că în orașele mari dimineața și seara este furnicar de biciclete, la care mai adaugi și traficul de mașini, tramvaie și autobuze. Dar olandezii au piste adevărate de biciclete, la ei poți traversa toată țara pe bicicletă pentru că au piste chiar și paralele cu autostrada.

Și da, au parcuri publice multe și VERZI, cu arteziene și lacuri și o grămadă de rațe și lebede și alte animale. Este o plăcere să te plimbi prin parcurile lor și prin oraș, fără să te latre câini, să vezi cerșetori și să te usuce soarele la 35-40 de grade.

Ca o mică paranteză, la olandezi printre cele mai mari temperaturi sunt cele de 25-28 de grade. Anul acesta au avut câteva zile cu  temperaturi de peste 30 de grade și la ei a fost ceva foarte ciudat. Am mai aflat că în Olanda taxele ajung până la 70% din salariul brut. Dacă nu muncești deloc, primești de la stat 950 EUR pe lună, fără să faci nimic, doar ca cetățean. Dacă ieși la pensie (femeile și bărbații olandezi ies la 65 de ani) primești lunar 950 EUR + pensia. Dacă devii șomer primești de la stat, ca ajutor de șomaj, 70% din ultimul salariu. Lunar ei plătesc obligatoriu 110 EUR la sistemul social de sănătate. Cu toate acestea ni s-a spus că o vânzătoare la chioșc câștigă în mână 900-1000 EUR, iar o profesoară de generală 2000-2500 EUR.

Olandezii nu sunt foarte matinali. Cu mici excepții, orice prăvălie deschide la 9:30 - 10 și închide la 17:30 - 18. Ei nu prea gătesc și la prânz mănâncă în oraș, iar seara terasele sunt pline ochi. În Maastricht nu prea găsești apă minerală în magazine, pentru că apa lor de la canal se poate bea și probabil că nu cumpără nimeni apă. Olandezii sunt foarte săritori și amabili și cei cu care am interacționat știau cel puțin o limbă străină, în principal engleza.

Ahh, mai sunt atâtea de spus! Dar ajunge pentru primul articol. În partea a doua voi continua povestea cu zilele următoare și voi da și o listă de prețuri de prin supermaketurile lor, am păstrat toate bonurile. :) În încheiere vă mai las niște poze.

24Feb/084

Ţara Dornelor, o „ţară” cu farmec

Anul acesta vacanţa la munte s-a „întâmplat” un pic mai târziu şi plictisiţi de aglomerata şi fiţoasa Valea Prahovei am zis hai dom'le să încercăm şi altceva, tot auzind în sus şi în jos cât de frumos e la Vatra Dornei.

Luat bilete la tren la cuşetă, că doar faci 9 ore pe drum, făcut bagaje cu haine groase şi alte utilitare necesare pe drum, fără a uita ronţănelele de rigoare şi am plecat spre gară la mult prea tânăra oră de 6 dimineaţa.

După urcarea în tren stupoare, cuşetele de 4 erau de fapt de 6 dar aveau voie doar 4 persoane :D , tipic românesc, o mică diferenţă de nuanţă. Trecem rapid peste partea cu drumul, că nu e nimic special la mersul cu trenul timp de 9 ore, doar că e al naibii de plictisitor.

Cum am ajuns am constatat că e foarte frumos aici, chiar dacă e foarte frig noaptea şi în rest e un pic mai rece decât în alte zone, dar merită. Orăşelul e despărţit în două de mult prea renumita şi băuta Dorna, doborâtă de câteva podeţe.

Vatra Dornei are 2 piste de ski, una mai micuţă(900 de m, pârtia din parc) dar mai accesibilă şi alta ceva mai întinsă (3000 de m, pârtia Dealul Negru) dar care este mai îngustă şi întortocheată şi la care dacă vrei să-i dai de cap trebuie să mergi cu un telescaun obosit 50 de minute. Nu zic, peisajul e super din telescaun, dar dacă poate chiar vrei să schiezi, să urci 50 de minute pentru o coborâre de 10-15 minute e un pic cam exagerat.

Prin urmare, neavând experienţă de ski decât la căzături, am decis să mergem la pârtia mai mică şi să căutăm un monitor de ski să ne facă şi nouă introducerile în ale datului pe pârtie. Pe post de profesor l-am găsit pe nea Ilie de la căbănuţa Sibip care ştie meserie şi are echipament foarte bun de închiriat la doar 5 RON/oră. Dacă vreţi să faceţi ceva ca lumea mergeţi la el, nouă nu ne-a părut rău.

La capitolul mâncare aici nu o să fie probleme, se găsesc restaurante peste tot şi la preţuri acceptabile. Recomand restaurantul Les Amis, de pe lângă Vatra Dornei Bai Haltă, au mâncare foarte bună la preţuri la fel de bune.

În afară de ski, patinat, mers pe munte pe cine ţine şi mers la masă pe aici nu prea ai ce face. Îţi mai poţi pierde vremea prin parc căutând veveriţe dar asta nu ţine mult.

Per total a fost foarte frumos, deşi nu a fost foarte multă zăpadă, a început să ningă chiar când am plecat, dar sunt niste peisaje foarte frumoase, preţuri mai mici decât în alte locuri, mâncare bună, cazare câtă poţi duce, oameni cumsecade, ce altceva mai poţi să vrei?