Catering la oală
Un nou loc de muncă aduce după sine şi nişte schimbări la capitolul alimentaţie. Deşi cantina din Pipera nu era ea extraordinară, oricum era mult mai bună decât Macul şi Springul din zona Floreasca, cam singurele surse de mâncare acceptabile ca preţ. După o primă săptămână de prânz pe la minunatele edificii culinare enunţate mai devreme, am zis că e timpul să ducem jocul la un nou nivel!
Prin urmare, am întocmit o listă de companii de catering care livrau în zona noastră, 16 la număr, după o căutare fugitivă pe Google. Planul era să încercăm pe toate din listă, câte una pe zi. Primii pe listă au fost cei de la Grant care au avut ceva întârziere (~40 min), dar mâncarea a fost ok (cu excepţia şniţelului de porc) şi porţiile măricele. Au urmat cei de la LaPapa.ro care au venit mult mai repede decât am cerut, meniuri măricele, însă mâncarea rece şi nu prea bună (carnea tare, sosul era mai tare decât carnea etc.).
A treia zi de dimineaţă ne uitam noi pe listă şi nu ştiam ce să facem, nefiind foarte încântaţi de primele 2 încercări. Am decis să încercăm mâncarea celor de la pomello.ro, care livrau doar la cantităţi mai mari şi direct în oala în care fusese gătită mâncarea. Ne-am pus de acord la ambele feluri (ciorbă de cartofi şi gulaş de vită) şi am pus mâna pe telefon. Ne-am dat seama că vom avea o problemă la pus mâncarea în farfurie, deoarece nu eram dotaţi cu niciun fel de polonic/lingură mai mare şi am decis să impunem ca şi condiţie absolut necesară să vină ei şi cu polonicul. Zis şi făcut, mâncarea urma să vină peste 3 ore, deoarece abia atunci se apucau de ea. Am răbdat un pic de foame până la ora 14, dar recompensa a fost pe măsură!
Ne-am trezit cu două oale frumos sigilate în staniol şi un polonic, fierbinţi de abia le puteai ţine în mână.
A fost o masă pe cinste şi foarte delicioasă, iar oala de ciorbă de 6-8 persoane a ajuns lejer pentru 7 persoane. Ne declarăm clienţi fideli pomello.ro şi pentru mâine am decis să încercăm şi o tavă de plăcintă cu brânză şi stafide, făcută proaspătă şi comandată încă de vineri. Partea frumoasă e că oalele nu costă nimic şi le poţi returna la următoarea comandă sau când are maşina drum prin zonă.
Dacă vă adunaţi mai mulţi la serviciu sau pur şi simplu nu aveţi chef să gătiţi acasă, vă recomand să încercaţi mâncarea lor. Nu sunt foarte ieftini, dar calitatea mâncării este peste orice catering am încercat până acum. De asemenea, dacă vreţi ceva ce nu e în meniu, întrebaţi-i s-ar putea să aveţi o surpriză!
P.S.: Să observaţi expresia colegilor când vine comanda şi ies la iveală oalele, priceless!
Noi ce mai mâncăm, doctore?
O întrebare destul de bună, în condițiile în care în fiecare zi suntem înconjurați de fals, din ce în ce mai mult. Românii dau mare parte din salariu pe mâncare, sau mai bine zis "mâncare", pentru că așa cum putem citi și de la doctor Menci, foarte multe alimente de pe piață au o valoare biologică foarte scăzută. Prin urmare, deși ne umplu "mațul", pentru organism nu aduc nimic benefic, organismul flămânzește, dacă nu cumva acele alimente ne sunt și dăunătoare pe deasupra.
Informațiile din cartea profesorului Mencinicopschi sunt foarte ușor de înțeles, limbajul este accesibil și în final, nu trebuie să fii mare geniu să înțelegi că un anume aliment îți este dăunător și nu trebuie să-l mai cumperi, îndiferent de cât de atrăgător arată și de cât de gustos este. Cartea este scrisă într-un stil liber, ca un fel de jurnal, de aici și lejeritatea în citire. Am citit această carte pentru că îmi place să mănânc, nu trăiesc ca să mănânc, dar apreciez o masă gustoasă. Îmi doresc să fie și sănătoasă în același timp.
Datorită globalizării am obținut procese din ce în ce mai industrializate și mai artificiale de producere a mâncării, ceea ce a dus la o diversitate mai mare, prețuri mai mici dar și la o calitate mai slabă a ceea ce punem în farfurie. Știți povestea cu puiul liber și care mănâncă grăunțe clasa 'ntâi și nu e înghesuit într-o hală în întuneric și hrănit cu mâncare la rândul ei procesată. Momentan, nu văd soluție viabilă la această problemă, singura soluție ar fi să-ți crești "carnea" singur, ceea ce pentru mulți nu este posibil.
Un sfat general este să evităm, pe cât posibil, alimentele procesate, să cumpărăm alimente care se află într-o stare cât mai apropiată de cea naturală. Pateurile, salamurile, șuncile presate, parizerul și multe altele fac parte din alimentația zilnică a multor români pentru că sunt ieftine dar nu aduc nimic hrănitor pentru organism. Efectele sunt destul de previzibile, scăderea imunității, boli, cu alte cuvinte neplăceri. Exemplele lui doctor Menci sunt foarte grăitoare, o serie de alimente analizate minuțios, fiecare componentă în parte cu efectele sale.
Acum să nu credeți că știu conținutul acestei cărți pe de rost și că analizez totul cu foarte mare atenție, acest lucru ar însemna un timp destul de mare ocupat. Încerc să filtrez ceea ce cumpăr de mâncare eliminând tot ce știu că nu este sănătos și că nu îmi este util. Aruncați o privire scurtă pe etichetă (da știu, în cazul bun în care e tot trecut pe etichetă) și nu trebuie să fii mare specialist să îți faci o părere.
Cartea vine cu o listă portabilă de Euri interzise și multe alte informații utile. Prețul nu este unul mic, poate datorită hârtiei lucioase și a paginilor color, dar ținând cont de câți bani mulți cheltuim aiurea, eu zic că merită.
În încheiere, aș zice să hotărâți voi ce vă băgați în sânge și nu lăsați pe alții să o facă pentru voi. Știți cum e, sănătatea nu are înlocuitor.





