Alex Chiri's Blog A new life

12Sep/094

Afacerea “Universitatea”   

Ieri, în drum spre serviciu, mă întâlnesc cu un “consătean” gălățean pe care nu îl mai văzusem de ani buni. Bineînțeles, facem schimb de realizări: el căsătorit, mutat în București, absolvent de ASE din Galați, eu proaspăt absolvent de Automatică București și cam atât.

“Ooo, zice el, facultate bună Automatica din București!”. Când aud afirmația asta, indiferent dacă a absolvit sau nu cursurile acestei facultăți, dar mai ales de la cei care nu au trecut prin ea(nici un absolvent întreg la minte, nu ar zice așa ceva), îmi crește tensiunea.

“Pai, da, zice el, când spun că am facut ASE, mă întreabă <<În București?>> și când le răspund reacția este cam la fel peste tot <<Aaaaa…>>”.

Realitatea este că din această facultate a rămas doar renumele, și atât! Renume, care nu cred să mai țină mult cu abordarea curentă a facultății. I-am spus că eu nu m-aș angaja în momentul de față pe un post de inginer, nu de alta, dar ar trebui să mă ia cam de la 0, și cine naiba face asta în vremuri de “criză”.

I-am explicat cum mergea treaba în “prestigioasa” facultate. O grămadă de șmecheri pe post de profesori, mai mult sau mai puțin pregătiți pe specialitatea lor, care sunt praf la capitolul vorbit în public sau la prezentat ceva organizat. La gloata asta se adaugă una de asistenți, care majoritatea (peste 90%) sunt habarniști. Să nu uităm de secretare care se comportă de parcă eu (studentul) le-am obligat să lucreze în acel post. A, și sunt tot timpul ocupate…

În mod normal, profesorii ar trebui să susțină un curs de câte ori este programat, dar unii sunt prea șmecheri și nu vor să zică într-o săptămână de mai multe ori același lucru și înghesuie mai multe serii la același curs, pe motiv că “și-așa studenții nu se omoară după curs”. De asemenea, profii ar trebui să țină și niste ore de seminar, dar surpriză: trimit un habarnist seminarist în loc, care dacă și-a pierdut caiețelul cu notițe nu e în stare să scoată o vorbă la obiect.

Oare cum o fi să poți să îți reduci cum vrei orele de muncă pe săptămână așa cum vrei tu, să n-ai tu șef care să-ți sufle în ceafă, să nu trebuiască să te stresezi prea tare pentru ca “oricum studenții sunt tâmpiți” și cu toate astea să iei un salariu “simbolic” de la 3 000 până la 6 000 RON, poate mai mult? Pe lângă astea se adaugă și grosul veniturilor din colaborări și multe alte șmenuri.

Învățământul superior reprezentat de Automatică și Calculatoare București va fi și mai prost în viitor, după părerea mea. Generația viitoare de profesori mi se pare mai slabă decât cea veche și cu aceeași atitudine generală, tipic românească post-comunistă, “lasă că merge și așa!”.

Nimeni nu vrea să se documenteze, să-și actualizeze cunoștințele pentru a prezenta noțiuni actuale, să devină mai buni în ceea ce fac pentru a presta servicii de calitate. Pentru că nu există consecințe dacă nu își fac treaba corect. Pentru “Abramburica” indicatorul de performanță al învățământului superior românesc este numărul de absolvenți, pregătirea acestora nu contează. Știu, se consideră că dacă ai absolvit ești pregătit să muncești in domeniul tău, dar trebuie să fii senil sau foarte nesimțit să crezi așa ceva în acest caz.

Cu toate astea, am avut câțiva profesori și asistenți foarte buni, foarte puțini, dar au fost. Îmi pare rău că sunt la grămadă cu “ăștilalți” și le doresc succes în continuare și forță să lupte cu incompetența ce îi înconjoară, poate vor răspândi spiritul lor benefic în jur, deși tare mi-e că se va întâmpla invers…

PS: Doresc multe “succesuri” noii generații de boboci dar și proaspeților/viitorilor masteranzi.

Comments (4) Trackbacks (0)
  1. D c nu te faci tu profesor??si in loc sa pierzi vremea cu blog si alte prostioare d c nu te-ai dus sa studiezi frumos in biblioteca o carte de fizica sau electronica?

  2. Nu am putut sa nu observ ip-ul caminului P5 la comentariu.
    Draga fost coleg de camin, nu ma fac profesor pentru ca nu ma simt pregatit pentru a practica aceasta meserie in Poli. Insa daca as fi pregatit din punct de vedere al notiunilor necesare, cu siguranta as face-o mai bine si cu mai multa responsabilitate decat cei la care m-am referit in acest articol.
    Referitor la documentare, tot ceea ce stiu si folosesc in fiecare zi, am invatat pe cont propriu si am avut grija sa fiu pregatit sa nu ma fac de rahat in ceea ce fac, ceea ce, din nou, nu pot spune despre “respectivii”.
    Te asigur ca am studiat la momentul potrivit tipurile de carti mentionate de tine mai sus si totusi nu cred ca a influentat in vreun fel situatia invatamantului din A&C Bucuresti acest fapt.
    Iti doresc o experienta universitara cat mai placuta si mai utila!

  3. Salut Alex! Si eu sunt un consătean de-al tău! :) )

    Problema e dincolo de înțelegerea noastră, iar puterile noastre infinit mai mici pentru a ajuta la rezolvarea situației. Atât timp cât studenții nu își schimbă atitudinea, nu vom putea emite măcar pretenții la ceva mai bun. Dacă ar veni 200 de studenți într-o sală de 50 de locuri (nu stiu cum e la voi), atunci nu ar putea să se țină cursuri comasate, nu?

    Eu cred sincer că pe trendul descendent pe care a ajuns învățământul românesc sunt interese ascunse, nu neaparat ale românilor. La fel cum și învățământul din SUA a scăzut foarte foarte mult după războiul rece…

    La mulți ani de ziua programatorului! :P

  4. Salut Victor! Multam de urare!

    Problema nu mi se pare greu de inteles, dificil de rezolvat, mai degraba. Iar chestia asta cu atitudinea studentului este de mult fumata. Aici se pleaca din start de la ideea ca studentul este idiot si esti tratat ca atare.

    Si apoi indiferent de atitudinea studentului, ca profesor esti platit sa-ti faci datoria, ca orice alt job. De fapt, facultatea este ca un fel de firma de prestare de servicii si studentul este clientul. Dar in practica e un pic altfel…


Leave a comment


No trackbacks yet.